Întâlnirea SUA-Rusia

O să încep abrupt articolul de față întrucât nu-i mare lucru de prezentat. Întâlnirea dintre șefii diplomațiilor SUA și Rusia ar fi trebuit să fie una normală și echilibrată, dominată de discuții tehnice întrucât e menită a pregăti întâlnirea la vârf dintre cele două țări. Nu prea a fost așa din cauza comicăriilor involuntare ale lui Blinken.

Că șeful diplomației americane e un idiot retardat s-a văzut limpede la întâlnirea americano-chineză, când și-a luat-o peste bot fără drept la replică. De data aceasta a ales să fie prost de la început. Momentul salutului dintre cei doi cred că va rămâne memorabil: Lavrov se îndreaptă zâmbitor și fără mască, în timp ce Blinken vine îmbotnițat de parcă veneau roiurile de viruși spre el. OK, poate reprezenta o poziție, doar că penibilul vine abia după ce cei doi se salută: prostul și-a dat masca jos! E un gest incredibil de imbecil. Păi de ce-ai purtat, prostule, botnița până atunci? Ce anume poate justifica un asemenea comportament oligofren? Asta arată limpede că băiețelul ăsta n-are absolut nimic în cap. Cum e posibil să stai cu masca între ai tăi și să-ți dai masca jos după ce te saluți cu „dușmanul”? Asta nu ar avea sens decât dacă ar fi un gest rusesc. :-)

Se pare că Blinken n-a învățat nimic din întâlnirea cu chinezii întrucât a venit la Reykjavik cu aceeași retorică autosuficient-belicoasă. Este pur și simplu incredibil ce generații nepregătite scot școlile americane. Diplomația e o artă pe care chiar și un țărănoi ghiolban trebuie să o cunoască atunci când e pus în fruntea unei delegații. În mod evident Blinken demonstrează că e doar un ageamiu ca de altfel întreaga echipă a lui Biden.

Este cât se poate de limpede că în aceste condiții Lavrov - un monstru al diplomației - nu avea cum să nu strălucească. Indiferent de situație, el știe să se facă simpatic, stăpânind limbajul diplomatic atât de bine încât orice declarație de-a sa are cel puțin un sens dublu, țintind atât spre eleganța exprimării, dar și subliniind ferm a poziției Rusiei pentru urechile care știu cum să interpreteze.

Și iată că n-a fost nicio surpriză. Blinken a ieșit cu o declarație buruienoasă, de ageamiu, în urma căreia, în alte vremuri, s-ar fi declanșat războaie. Nu-i o exagerare: dacă în perioada Războiului Rece vreun diplomat american s-ar fi spus că „URSS alege să facă gesturi nechibzuite și agresive” s-ar fi auzit clămpănind ușile de deschidere ale silozurilor nucleare sovietice. Spre deosebire de american, rusul a declarat că „există o înțelegere a necesității de a depăși situația nesănătoasă care s-a dezvoltat între Moscova și Washington în anii precedenți”. Despre ce „nesănătate” e vorba? Cheia ar fi în declarația dată de Lavrov cu o zi înaintea summit-ului: „Atitudinea noastră față de SUA include speranța că normalizarea relațiilor se va baza pe acțiuni concrete mai degrabă decât pe vorbe pe care le-am auzit de prea multe ori”.

Nu trebuie totuși să ne așteptăm la rezultate palpabile întrucât avem de-a face cu un summit de pregătire a unei întâlniri la nivel înalt. La acest gen de întâlniri se dau cărțile pe față pentru a pune delegațiile la lucru în ceea ce privește temele care vor fi dezbătute și agreate de către șefi. Temele sunt diversificate. Cu siguranță „dosarul Ucraina” va fi unul dintre primele tranșate. Apoi situația Arcticii, unde americanii sunt depășiți cât se poate de clar de către Rusia. De aceea SUA vorbește despre „demilitarizarea Arcticii”. Apoi, mai avem sensibilul dosarul al „războiului cibernetic” unde se pare că sunt deranjuri majore de ambele părți. Și, nu în ultimul rând, Nord Stream 2.

Este cât se poate de clar că s-a ajuns într-un punct destul de sensibil, punct de la care trebuie să se construiască ceva. Rezultatul întâlnirii Putin-Biden îl vom vedea și simți pe pielea noastră în 6 luni-1 an. Ceea ce este cât se poate de clar este că vor urma schimbări radicale.