Un urs

Anul trecut Klaus a primit premiul „Societăţii Europene Coudenhove-Kalergi”. Coudenhove-Kalergi a fost un deviant care susținea metisarea forțată a populației europene prin impunerea unei imigrații masive, astfel încât, în final să se dezvolte un om afro-caucaziano-asiatic a cărui principală caracteristică să fie supunerea. În teoria sa, deviantul Kalergi spunea că astfel elita plutocratică va avea parte de o forță de muncă ieftină, supusă, fără rădăcini și idealuri. Iată marea operă a unui cretin. În loc să-i fie numele adăugat pe lista devianților furioși, individului i se dedică studii și, iată, are chiar și-un ONG care-lomagiază de la nivel european. Cunoscând toate acestea mă întreb sincer care-i meritul pentru care a fost premiat Klaus? Parcă-mi amintesc despre cum începuseră să intre niște emigranți sirieni pe mare în timp ce grănicerii noștri erau îndemnați să întoarcă capul în altă parte. Dar las pe altă dată constatările.

Anul acesta, fiul președintelui fundației care l-a premiat pe Klaus tocmai ce-a ucis mișelește un urs. Nu unul oarecare, ci pe cel mai mare exemplar din Europa! Justificarea masacrului e de râsul curcilor: cică localnicii ar fi reclamat că un urs le face probleme. E adevărat, doar că e vorba de-o ursoaică cu pui. Care, în ciuda sacrificării făcute de odrasla premiatorului lui Klaus, continuă să facă ravagii în satul respectiv. Ideea e cât se poate de simplă: dacă s-ar fi spus dela bun început că O URSOAICĂ CU PUI face ravagii, autorizația de vânare nu s-ar fi dat. Legea prevede clar că, în cazul ursoaicelor violente nu se aprobă vânătoarea, ci sedarea și relocarea. E cât se poate de facil de înțeles că ticăloșia cu vânătoarea s-a bazat pe un fals. În fapt, odrasla lu' tăticu dorea să aibă cel mai mare trofeu. Și, printr-o serie de rotițe - din care nu cred că lipsește nulitatea noastră prezidențială - s-a pus de-un fals pentru ca ticăloșia să se poată desfășura. 

Trebuie să vă reamintesc că anul trecut, în timp ce Klaus instituise starea de urgență, drujbele prietenilor săi - întâmplător tot austrieci - făceau praf pădurile țării fără nicio restricție? Ați uitat, desigur! La fel cum ați uitat cum, tot în timpul stării de urgență, în care era scoasă și armata pe străzi, la chemarea Germaniei s-au trimis contingente întregi de sclavi pentru a recolta sparanghelul nemțesc. Vedeți, asta e problema principală: uitați prea repede!

Poate vă gândiți că „neamțul nostru” are relații doar în vest și întâmplător se mai strecoară și golani printre cunoscuții săi. Aiurea. Când privești către o zonă, trebuie să privești cu atenție și să înțelegi despre ce e vorba. Spre exemplu, dacă te uiți spre Austria ar trebui să observi că vulturul ăla ține în gheare secera și ciocanul. Ce poezie! Ca elemente, au fost introduse în ... 1919, adică la foarte puțină vreme după ce se constituise URSS. Trebuie să fii prost să nu observi rusul care răsuflă în ceafa Austriei. În ceea ce privește Germania, așa cum am mai spus-o de multe ori, este atrasă iremediabil de Rusia. De ce vă spun toate acestea? Ca să înțelegeți că nici „neamțul nostru” nu se lasă mai prejos, având legături directe cu oameni de-ai Moscovei. Cum ar fi, spre exemplu, Renat Usatîi. Să nu-mi spuneți că n-ați știut! Ați știut, dar între timp ați uitat. 

Iată cum, în câteva paragrafe descoperim cum, în spatele unui urs ucis mișelește sau în spatele unui copac tăiat cu sfidare se ascunde o mafie închegată pe care n-a anchetat-o și n-o va ancheta nimeni niciodată. Desigur, îl vedeți limpede pe Klaus. Asta azi. Mâine îl veți vedea pe un altul care și el asemeni lui Klaus va fi scos din joben și așezat în vârful politicii autohtone. Întâmplător prestidigitatorul care-o face poartă mănuși roșii. Așa, simbolic, cică e mai sugestiv. 

Pe baza faptelor, mulți spun că suntem colonie. Se înșală! Dacă am fi fost colonie era bine. Acum suntem doar o zonă gri, în care fiecare-și face nevoile fără nicio remușcare. Asta-i realitatea, din păcate.

P.S. V-aș recomanda să (re)vedeți filmul Ursul, o comedie regizată de Dan Chișu în 2011.