Noua invazie bancara

Ieri, în Ziarul Financiar a apărut un articol de-a dreptul surprinzător: "Marile bănci care operează în Est pariază pe ieşirea regiunii din recesiune". Desigur, o nouă petardă aruncată inutil :

"Banca italiana UniCredit planuieste sa deschida 100 de filiale in Europa Centrala si de Est. Grupul austriac Raiffeisen International lanseaza in regiune o banca on-line, iar Erste, tot din Austria, isi deschide 70 de filiale in Romania, cea mai importanta piata a grupului in regiune, scrie Financial Times."

Din enumerare trebuie eliminată Raiffeisen deoarece deschiderea băncii on-line ţine mai degrabă de criză, şi nu de revenirea rapidă care se sugerează în articol. În cazul în care ştirea este adevărată pentru celelalte două bănci enumerate înseamnă că suspiciunile pe care le am la adresa bancherilor se justifică pe deplin. Nu voi face decât un raţionament la nivelul României deoarece nu am timpul necesar pentru a-l extinde la nivelul întregului Est.

Având în vedere că se vorbeşte despre deschideri de noi unităţi, nu pot trage altă concluzie decât că băncile respective mizează puternic pe retail şi pe revenirea creditării. Făcând un calcul simplu, ne rezultă că, în ceea ce priveşte populaţia bancarizabilă a acestui segment, la ora actuală avem un credit mediu de ~22 000 RON. În cazul în care devenim brusc optimişti, putem deduce că valoarea creditului mediu se poate duce teoretic spre 36 000 RON, adică o creştere a soldului creditelor cu ~64%. Probabil acesta este calculul pe care şi-l fac unii atunci când se aruncă în asemenea declaraţii, însă uită câteva date esenţiale. În primul rând este vorba de faptul că valoarea creditului mediu este raportată la datele oficiale care nu includ creditele cesionate. De asemenea, niciodată nu se va ajunge la valoarea maximă a creditului mediu, iar o evaluare corectă ar trebui să ia în consideraţie maxim 70% din această valoare, adică ~25 000 ceea ce corespunde unei creşteri mult mai pământeşti de 13%. Mai mult, în aceast raţionament nu au fost introduse locurile de muncă anunţate să dispară, al căror nivel se situează între 2% şi 4%. Şi ultimul element despre care nu am făcut vorbire este acela referitor la efectele "găurii demografice" din primii ani de după Revoluţie şi care se vor face simţite în economie în următorii 2-3 ani.

Punând cap la cap toate datele, rezultă că auspiciile nu sunt nici pe departe atât de favorabile. Mă întreb totuşi de ce trebuie deschise unităţi noi pentru a asigura o creşte de ~ 10%, în condiţiile în care majoritatea covârşitoare a ghişeelor de cartier efectiv şomează. Probabil mult mai simplu ar fi ca bancherii să deblocheze creditarea, în acest fel obţinându-se fără probleme creşterea dorită.

Desigur, oportunităţi sunt imense pe piaţa estică, dar nu pentru actualele bănci. Modelul lor de business necesită costuri imense de funcţionare care sunt decontate de către clienţi. Marea provocare este pentru instituţiile de nişă care pot targeta clienţii nemulţumiţi ai acestor bănci. Dar aceasta este o cu totul altă poveste care-l are pe "bancherul clasic" în rolul de perdant al luptei.